- Tu… simti nevoia, nu?
- De?
- Asa… de a vorbi.
- Nu.
- De ce minti?
- Nu mint. Daca nu ma crezi, asta este.
- Vezi!? Iar minti.
- Bun. Mint. Si ce? Ce te intereseaza pe tine?
- Pai pe mine n-ar trebui sa ma intereseze, dar pe tine parc-ar trebui, nu?
- Te urasc!
- De ce? Ca vorbesc cu tine? Vrei sa fii singura?
- Esti un idiot.
- Asa… si? Imi zici ceva nou? Stii doar ca adevarul supara.
- Stiu… dar tot esti un idiot.
- E bine ca sunt consecvent. Am si eu o imagine de protejat, nu?
- Mai taci.
- Sau ce? Plangi si ne dam cu barca?
- Si daca plang, ce? Te doare pe tine?
- Din cand in cand.
- Idiotule.
- Da… sa nu uitam acest aspect. Deci suferi, ha?
- Sa mori tu!
- Da’ de ce? Cin’ te mai freaca pe tine la icre?
- Uite vezi, iti place tie sa fii asa bou si sa dai in om cand e jos.
- Pai daca omul e prost si o comite aiurea…
- Da, ma. Stiu ca sunt proasta. Asta este.
- Doare? Tipi?
- Pizda ma-tii!
- Deci tipi.
- Tip, ma. Fac ce vreau eu, da?
- Evident. D-aia ai ajuns aici.
- Sa ma sugi.
- Aci, in public? Nu-ti strici imaginea?
- Aia de proasta, nu? Hai zii! Hai repeta-mi ca sunt proasta!
- Pai de ce? Nu e de-ajuns ca esti de-acord?
- Idiotule!
- Pff… si eu care credeam ca ti-am distras atentia de la calitatile mele. Cum te simti?
- Cum crezi?
- Radiezi… dar pe dinauntru?
- Cum sa nu. Explodez.
- Mancasi fasole? S-aprind o tigara sau e riscant?
- Boule!
- Baloano!
- Ce-i aia baloana?
- Femininul de la balon, nu? Doar balonul n-o trai singur. Trebuie sa aiba si el baloana lui.
- Ce dreq zici ma acolo.
- Poiezii pentru copii.
- Adica eu sunt copil, ha?
- Sa nu uitam. Copil prost.
- Idiotule!
- Da da da. Ma iubesti si nu mai ai cuvinte cand ma vezi, iar astea cu idiotule si boule iti vin mai repede. Hai zi-mi ca ma iubesti… bineinteles, asa cum stii tu.
- Esti un cretin.
- Si eu pe tine.
- Mai doare?
- Cum puii mei sa nu mai doara?
- Pai da sa mai pun ceva sare.
- Altceva mai stii?
- Am vazut in Rambo cand isi punea praf de pusca si ii dadea foc, dar n-am praf de pusca la-ndemana, asa ca pun sare. Azi la Buacataria lui Radu servim rana de inima cu strop de deriva. Se serveste-n lacrimi. Pentru gust se presara ceva sare. Sau praf de pusca, pentru cine are.
- Ha ha ha.
- Hai ca inca mai poti sa razi. Eu asa zic mereu: daca inca mai am puterea sa rad, apai e bine.
- Dea dea dea.
- Pai ce? Nu-i asa?
- Asa e, ma. Ho! Ce te-aprinzi?
- Nu m-aprind. Ma alint. Esti mai bine?
- Dea.
- Distruso.
- Idiotule!
- Sa bem pentru asta!
Oamenii de langa sunt, dar tre sa poti sa-i cauti.
show_36039b988b6721(448, 46);


