I’m waiting…I’m waiting….

Eu: Ba, da-i un search si trimite-mi pe mail toate pozele, arhivate sau nu. Hai, astept pozele.
Gabi: La telefon?

Trade mark

Mai tineti minte de marcile Adibas, Adibos, Mike? Ei azi am vazut la patiserie un nene cu adidasi Veve. Deci de-acum in colo sa ti-o dau la veve nu va mai insemna sa te fut ci sa iti dau la gioale, sa iti pun piedica. Hai, care te-mpiedic?

Razbunare sau fetis?

Stau si ma gandesc daca Mika ori are un fetis cu grase, ori l-o fi tepuit vreo grasa, iar acum se razbuna pe restul femeilor promovand dimensiunile XXXL. No, mie-mi displace sa fie piele si oase iubita, dar nici sa o vezi ca se face ditamai bubalina si ma ia cu texte daca ma iubesti, ma placi oricum. Pai faptu’ ca accepti sa fii gras(a) la modul agresiv e deja aiurea, nu d-alta, da-ti afecteaza sanatatea. Pai m-am dolofanit eu oleaca si in Vama grohaiam ca o locomotiva deraiata dupa ceva la malai. Stiu ca-i greu sa scapi de kilele-n plus, mai ales daca timpu’ te preseaza sau daca esti pofticos, dar nici sa promovezi starea de slana ca fiind una cool. Sunt asa de rau in postul asta ca m-am plictisit sa aud atatea texte de imbarbatare pentru a deveni o halca fara forme, fara exprimare, sa nu poti face diferenta intre un sfarc si un cos de pe burta, sa cresti patrunjel in pamantul strans intre straturile de sexyshunca. Eu m-am speriat de mine acum ceva saptamani si-am inceput sa slabesc, ca prea deveneam sexy, dar burta se da asa de greu jos… m-o iubi?

P.S.: Nu este un post antigrasi(e), ci unul prosanatate si proestetic.

Musafir neinvitat

Din categoria Voci superbe folosite anapoda, Miss Shirley Bassey are mancarici sa calce-n strachini neasortate. Pink poza exact pe stilul versurilor inca inainte sa apara melodia, deci i se potrivea. Dar ce-a gasit-o pe doamna aceasta cu voce faina sa scoata tampenia asta de cover? Daca ai voce si prestanta, asta nu-nseamna ca te poti mula chiar pe orice. WTF is this? Party la geriatrie? Sa fim seriosi, dupa atatea melodii bune (big spender, my way, this is my life, goldfinger, history repeating) apare cu acest cover stupid. E ca si cum le-ai cere bagaboantelor alea de cantau prin crapatura de la blugi pe unde li se vedea vanga sa aiba clasa, sau cum ar fi aratat Aretha Franklin cantand si tzopaind pe My umbrella ella ella sau Dinah Shore urland pe ritmuri de hip-pop ca vrea sa-i fure prietena lu’ cutarica, pentru ca ea e mai cool si mai glossy.

Ce diferenta intre asta cu party started

si The living tree.

Ma cac pe Kenvelo

Mi-am luat si eu de la Kenvelo niste tenishi d-astia gen Converse All Stars, ca s-a intamplat sa am ceva bani la mine si sa-mi placa cum aratau. Ei, m-am gandit si eu ca daca-s Kenvelo, fac si ei lucruri mai de Doamne-ajuta. Mi-a trecut toata credinta cand mi s-a povestit care e istoricul lor si cand am vazut ca mi s-a tocit talpa dupa doua-trei purtari. Ba, da-o in mama ei de treaba, inteleg ca nu tre sa tina o viata, dar nici chiar asa. Faza e ca niciodata nu mi-a placut Kenvelo, dar s-a intamplat sa m-atraga tenisii astia. Mare gresala. Trebuia sa scrie pe eticheta Sunt la fel ca aia 50 de mii de-i luai din piata de la tiganca cu tzatze lasate si batic roshu’ cu flori galbene. Macar asa stiam o treaba.

Simsonii.

Asa scria mare si tare la Cinema PRO la intrare. Am crezut c-am gresit filmul, dar am citit si posterele pe care scria Simpsonii. Se prea poate sa nu fi avut bani si de n, dar era noapte oricum si nu se prea vedea.

Superb! N-am prea avut timp sa respir la cat de repede se succedau poantele. Ba subtilitati, ba gaguri, ba nebunii de ramaneai perplex. Oricum, un film mult asteptat ce reflecta toate premiile castigate de serialul TV in cursul anilor.

Alta tampenie e traducerea poluttion = polutie. Deci de la poluare la polutie e un drum la fel de scurt ca de la missile la misila (prietenii stiu de ce), poate putin mai porno.

Deci filmu’ asta trece peste tot ce inseamna comedii, la ora actuala sau nu. Chiar trebe vazut. Hai vizionare placuta!

Hai Duci.

Deci marti 31 iulie se lasa cu festin haiducesc la E-Uranus. Nu cred ca se pune problema ca-i prea tarziu, ca-i nu stiu cum, ca-i asa si pe dincolo. Deci e vorba de Taraful din Clejani, nu de Vasile Travolta Minune de la Calafat. E musai sa fie fain, ca doar e cu lautari si haleala . Bon, mai multe detalii privind istoricul tarafului (pentru cei ce nu stie), adresa exacta si programul click-uiti ACI. Hai sa ne zarim cu bine la o carafa si voie buna.

In this year 25 25.(a treia parte)

Sunlight.Marti ne-am trezit cu soarele batand la usa cortului, sufocandu-ne cu primirea sa calduroasa. Ne-am deplasat cu chiu cu vai pana la Il Comandante unde-am observat ca ne treziseram inaintea mancarurilor, asa ca am mai tolanit timpul pe la o cafea pe la Bibi. De mancat ne-am intor sa mancam tot la Comandante, nu d-alta, dar dijioiu’ era pus pe fapte mari avand in playlist ceva grei ai blues-ului. Imi place de estia de baga muzica atunci cand sunt deschisi la public. Asta de la Comandante era chiar haios, amuzandu-ma cand m-a aplaudat in momentul in care-am cerut Peter Green. Nu avea, ca nu era laptocu’ lui, dar a zis el ca aduce, ca are pe CD-uri pe undeva. Si celalalt dijoi e haios, ala tatuat si cu ochelari, dunazi avand un dialog interesant cu el:

- Tu bagi muzica aici? - Da, de ce? - Pai te-am cautat de dimineata, ca vroiam niste muzica. - Eram beat, nu se pune!

Nu ne-am pus noi prea bine la masa ca ne-a facut o vizita mascota localului: o matza mica si zapacita. Am aprofundat micul dejun pana mai in colo, ca deh…eram si obositi si era si frumoasa si vremea si marea. Delectarea a fost continuata de pisica zapacita ce-si sinucidea mustatile-ntr-o galetusa de smantana. Ba se mai juca cu noi, ba mai manca ceva, ba mai bea, deci suferea pisica asta de-mi era mai mare mila de ea.

Dupa masa ne-am mai balacit oleaca, cel putin eu, ca prinsesem mai mult drag de apa. Ne-am mai intins putin la soare, am mai numarat secundele si ne-am apucat sa strangem si corturile, Ciprian lasandu-ne cortul lui pentru ca era mai usor de respirat in el pe caldura. Deja eram fitosi si ne laudam la lume ca avem cort de seara si cort de zi. Deci mare greseala asta cu stransu’ cortului in bataia soarelui de amiaza. Am strans noi un cort frumos, iar la al doilea ne-am bagat picioarele adanc si l-am mototolit aruncandu-le pe unde se putea prin masina. Pai ne palise soarele de era sa ne lesine. Daca ne mai foiam mult ne trezeam lesinati p-acolo.

Dupa ce-am bagat cortul cu forta, ne-am postat iar la Comandante unde-am dat iar de pisica zapacita. Acum nu mai se razboia cu smantana ci sforaia pe langa laptoc. Mai tarziu s-a trezit pentru a se misca pana pe enter-ul laptocului. M-am dus s-o iau de-acolo, ca speria muzica. Ne-am dres durerea de soare cu apa minerala rece si multa. Am mancat alene si-apoi am luat-o spre masina sa ne tiram spre cashile noastre.

Minotaur. Dupa ce ne-am asezat in masina am inceput sa tzopaim din cauza ca toate frigeau prin zona, soarele facandu-si datoria de a transfoma masina intr-o sera mobila. Salutam din mers marea cu promisiunea de a ne intoarce. Drumul linistit, fara galagie, ca de marti asa. Toate frumoase si interesante pana-n Constanta, mai putin soarele care lovea din lateral intr-un mod sadic. In Constanta suntem prinsi intr-un lan de tiruri si nu o luam pe sub pod catre Cernavoda si ajungem in centrul orasului. Lasa ca sunt semne ne zicem noi. Naivii. Prin oras evident ca ratam o strada X de care-am aflat mai tarziu ca ducea spre autostrada, dar nu era semnalizata. Ne-am lasat noi condusi de semne si, evident, n-am ajuns pe autostrada chiar daca indicatoarele ne explicau ca suntem pe drumul cel bun. Bun si de-aici in colo am facut cam ce-ar fi facut orice om ce-ar fi crezut ca se afla intr-o tara civilizata: urmat indicatoarele, ca deh, gandiram logic: daca pe munte se descurca aia sa puna niste triunghiuri si sageti si pot tine ritmul, in oras tre sa fie mai usor. Am mers noi anapoda ghidandu-ne dupa semne si ne-am trezit la o bariera unde trebuia sa oprim si sa platim nu-stiu-ce. Aici o doamna ne-a spus trebuia sa faceti la stanga la Constanta de parca ar fi zis uite acolo, la intersectia aia de o vad eu cu ochii, trebuia sa faceti stanga. Asadar am continuat drumul haotic pana-n Zlobozia. Aci stiam ca putem da de autostrada, ei sperantele au murit cand am ajuns la o rascruce unde erau semnalizate doua drumuri ca fiind cele ce ajung la autostrada. Evident ca l-am nimerit pe ala care ducea mai putin. Pana la urma ne-am dat seama ca autostrada e pentru fitosi, drumul ala vechi fiind pentru aia old school, cam cum ne-am considerat noi in acele momente, si de strainii rataciti. De nu erau la numere de strainezi ce goneau spre Urziceni in cautarea autostrazii disparute de parc-ar fi fost un nou El Dorado. Incetinel si sigur am ajuns noi acasica prin Urziceni facand vreo 6 ore juma’ in loc de 3, dar macar fu mai pitoresc, mai palpitant, chiar daca am pierdut la concursul Enigma Autostrazii. Data viitoare vom sti ca la pod tre sa faci drepta, ca la Zlobozia tre sa faci dreapta, ca-n mijlocul Constantei tre sa faci stanga. Asta daca vom dori sa renuntam la old school si sa devenim fitzoshi.

(concluziile maine)

Ceva cuminte…de seara cu vant…

Heri Pancar si Gruparea de pasarici

O mica adaptare a versurilor din In umbra marelui Urs ar suna cam dar dati-mi banii ‘napoi
ce-am risipit pentru voi. Am ajuns la Heri Pancar asta ca na, eram prin zona, iar mandra era curioasa (adica m-au dus cu japca. m-am luptat cu ei dar m-au dovedit. si ce frumos am murit pe metereze…). Eu nu-s fan deloc Plotter asta, ba dimpotriva, sunt enervat de mediatizarea asta inutila. Aveau ei un joc imbecil in prima parte (recunosc, aia am vazut-o la tembelizor si parca si Prizonieru’ din Azkarbozan sau cum ii zice l-am privit oleaca) in care jucau de la o poarta la alta, dar miza era de fapt sa prinzi un flicurici d-ala vitezoman. Evident ca logica anula cele doua modalitati de obtinere a victoriei, dar se pare ca tineretul (sa nu zic cacopii) din ziua de astazi este subapreciat sau poate chiar asta-i level-u’ lui si n-are destul XP sa evolueze.

Revenind la porcarie, m-am tras cu mainile de paru’ de pe piept in momentele in care frustrarile existentiale ale pustanului erau folosite pe post de lait motiv. Deja ma certam cu ecranu’ OK, am inteles, esti nesigur, dar nu e nevoie s-o repeti din 10 in 10 minute. Evident, efectele e simpatice, care este ele p-acolo, sunt cateva scene amuzante, alte cateva scene ce-ncearca sa fie amuzante, dar sunt duse inutil la un extrem neplacut. Finalul e de-a dreptu’ stupid ducandu-te cu gandu’ la filmele alea chinezesti la care erau nesincronizate traducerea intr-o engleza pisiceasca si mimica. Adica un nene rau vorbeste de te plictiseste pana sa faca si el o miscare, iar cand e pe punctu’ de a o face, vin intaririle lu’ Heri Pancar. Ma gandeam ca in Lord of War baietii aia au avut destul de mult cap incat sa sara peste multe clisee de doi bani, lucru ce a cantarit enorm. Deci Heri Pancar si Gruparea de pasarici e o tenelonvela cu multe efecte speciale. A…apropo de efectele astea speciale. La un moment sunt atat de multe si se succed asa de repede incat nici nu poti sa distingi ceva si te mai ia si cu dureri de cap.

O doamna, ce se afla la cateva scaune de mine in stanga, era vadit suparata pe ecranizare, vociferand sotului ei ca filmul nu respecta cartea si ca s-au omis elemente esentiale, iar eu tind s-o cred pe doamna ca deh…varsta se repecta, nu?

Concluzia mea neavizata e sa se duca la filmu’ asta doar aia de-s ahtiati dupa Jerry Footer sau sunt indiferenti la ce film vor sa ajunga. Sigur nu e genu’ meu. E mult prea plicticos, repetitiv, previzibil, siropos.

In this year 25 25.(neste poze)

Mine! Mine! Mine!

Muntele si Leela sa.

Scump! Scump! Dincolo era mai ieftin!

My heart will go on!

Coardele e la cautare.

- Costele, fac pipi!
- Acum?! Iiiii!

Stop! In the name of punk love!

- Sa-mi bag pula, Titele. Ce tare-i cacatu’ asta!
- Femeie, taci! Imi bruiezi filmu’!

Uaia nu zbuara.

Nici muntele.

Mi-a intrat o balena in ochi.

Balena.

Punk’s not dead. Doar face nani.

Gulliver si lilliputanii nudisti

- Amore mio…
- Lasa tigra!

Samponul Urzica. Connecting hairy people.

- Costele, vezi cum lucrez io cu dejtu?

Am belit-o daca ma dejtuieste.

- Te rog io! Fara dejte!
- Hai ca abia te-am atins.

Le cutz avec les cutzi.

Almost Tori.

Brokeback sea.