Dofotreeee, trai-tzi-ar ma-ta!

Ohhh, da! E cu dofotri, da’ nu e banc, ‘tu-i gura ma-sii de treaba. Bon, avui eu o criza tampita cu digestia zilele astea si am cam stat la pat de luni pana miercuri. Luni m-am dus la doftor, dupa cum se cuvine, ca sa-mi iau si eu tratament si concediu medical. Bon, dau telefon inainte cu vreo 8-9 ore, ca sa nu dau peste cap programu’ omului si-mi zice s-ajung pana-n 2O:OO. Ajung pe la 18:3O si stau. Ma gandesc si eu c-o sa astept cel mult un sfert de ora ca deh, m-am anuntzat, stia ca vin, alea-alea. Eh, pesemne ca uitasem ce medic de familie am (am avut, ca ma mut!) si stau eu pana-mi vine acru-n gura, scuip si-astept urmatorul acru. Mi-au venit la acrii (deloc de teren, ca asa aveam si io banu’ si ma simtzeam cu o maslina, cu o atentie, alea-alea) de mi-au rupt papilele gustative-n tzanshpe. Pe la 21:OO intru si eu. Bun, zic ce am si ce vreau si-mi da reteta, gratuita ca-s inca student. Ma duc la marmacie si gratuitatea retzetei m-a costat vreo 400K, deci ce puii mei e aia “gratuit”? Mai bine mi-o dadea pe dabogea, ca poate era mai eftina. Bon, si azi dau telefon sa ma prezint iar la doftor, ca deh…trebuia sa-i aduc adeverinta de la locul de munca. Sa vin intre 17:3O si 19:3O o fo vorba la mobil, asa c-am venit la 17:5O. Si stau, si iese pe hol, ma vede, ma lasa, intra si stau si mai iese si mai intra si mai iese si-mi ia adeverinta si intra si…ma mai baga in seama dupa alte cateva intra-iese-uri si ma-ntreaba “tu mai vrei ceva de la mine? adica mai asteptzi ceva?”. Era sa-mi scape ceva cu pule si ma-sa, dar am stat cuminte si-am zis ca asteptam adeverintza pentru concediu medical (aia de tre sa mi-o dea el). Si mai astept…si pe la opt si ceva (dreq stie cat mai era ceasu’) intru si…stupoare stupoare, domnu’ doftor uitase sa-mi rezerve concediu medical. A urmat o discutzie in care eu eram cu “am fost destul de explicit cand am zis ca am nevoie de concediu medical”, el ca a inteles altceva, io ca aia…el ca ailalta si m-am enervat. M-am ridicat, am scos un “mda, banii mei, distractzia mea. o seara buna” si am iesit trantind usa si scrajnind un “‘tu-tzi gatzii ma-tii”. Nu-i bai, castigam prea mult, asa ca s-a gandit sa ma lecuiasca de un milion de lei ca deh, daca nu-mi permit sa dau shpaga, atunci sa-mi omoare el mie capra. Parfum situatzie! Da, stiu. Traim in Romania si asta ne mananca tot sufletu!

Ciocarlie, fara mila!

Dilema culturala de inalta intensitate! Pe 7 decembrie se desfasoara doua concerte. “Doua? Si eu la care ma duc?(Sau m-as duce daca mi-as permite.)”. Poai acilea apare dilema. Poti sa alegi? Nu prea. Pai primu’ concert e sustinut de cei de la “No mercy” ce revin dupa o perioada de pauza tactica de imagine de bun augur. Mai, erau simpateci acestia cand ma duceam si eu pe la cor, poate-poate mai puneam si eu mana pe-o ciocarlie cu fizic…atractiv. Zic “atractiv” ca la varsta aia atractivul era culmea incitatiei/excitatiei, da’ zic in alta postare despre asta. Si totusi, astia de la No Mercy mai se exista?

Simultan au concert si necunoscutii de la Ciocarlia, Fanfara Ciocarlia. Sa zic si despre ei ceva? Sunt doar cea mai rapida fanfara din lume, au cam o mie de concerte p-afara si numeroase aparitii in soundrtrack-uri si altea alea. Ar trebui sa-mi iau o zi ca sa scriu ce-i de scris despre acesti maestrii (“maestrii”, nu “maistrii” cu toate ca…am putea face o analagie subtila avand in vedere ce experti in prelucrarea muzicii sunt respectivii) si tot mi-ar scapa destule.

A, si sa nu uit. In deschidere la “Nu, merci” canta arhivedetzii de la “Anima liX”(stiti doar ca animalele se lic si ele pe ici pe colo, ca n-are dusuri), deci sper ca asa v-am pus capat dilemei.

Oricum, tre sa fii prost (iar destul de) ca sa ai curajul sa pui un concert in aceeasi zi in care mai apare pe scena o astfel de putere muzicala precum is cei din fanfara. Bravo joubizului din Rumeinia!

Joe se-ntoarce si…tot idiot e.

Astia de se ocupa cu publicitatea pentru napulitanele Joe au suferit muuuult in copilarie, ca prea o ard din tampenie in tampenie. Ultimele capodopere ale prostiei umane sunt doua la numar.

Mos Craciun – Stau sa ma intreb…cat de prost sa fii sa completezi belete de tombola cu nume fictive? Dar, ghidandu-ne dupa explozia de rasete ce urmeaza extragerii, concluzionam ca pe respectivii ii doare-n brishca de un amarat de automobil de ultima natie, deci baietii sunt de un nivel social muuuult prea mare, probabili de-acolo si urmarea cu blonda care se da bine pe langa pampalai.

Morala1: Daca buzunaru-ti permite sa fii prost, fii pana la capat…si chiar dupa.
Morala2: Napolitanele Joe este pentru copii prosti, deci…prostia fie cu tine.
Morala3: Increde-te in norocul prostului.

La scoala – N-am gasit pe undeva videoclipu’, dar explic alora de n-au vazut si aceasta culme a publicitatii. Intr-o clasa(I-IV cred) primara un pusti arunca-n altu’ cu hartie. Lovitu’ scoate o napolitana Joe si manca din ea. Invatatoarea il da afara pe mancau iar pe ailalti ii pune la lucru cu o mica lucrare de control. Evident, aceeasi idee de “Increde-te in noroc”.

Eu ma incred in norocu’ ala ca nu sunt toti din publicitate atat de cretini. La asemenea creatii, chiar este un noroc. Nu inteleg logica reclamei. La cum sunt stia mici prin scoli acum, ala de-a mancat napolitana si a pricinuit lucrarea de control va avea, cu urmatoarea intalnire, ocazia sa mance si ceva pumni, picioare…cu tot cu ambalaj, evident. Poate n-am inteles eu si aceasta reclama este o palma data educatiei. Adicatelea subliniaza nivelul de pedagogie prezent (si cam acesta este adevarul) unde actiunile invatatorilor(profesorilor, chiar si universitari) sunt hazardate si luate dupa cum bate vantu’, fara niciun argument logic. Nu generalizez, dar in marea majoritate a cazurilor asa se-ntampla.

Poate reclama olgindeste exact natura copilului neinteles. Este cool sa fii in centru atentiei, deci fa-o cu orice pret. Deci este o alta lectie pentru cei ce vor sa devina wannabe : totul se-ncepe de mic, sa nu pierzi ceva.

Oricum, astia de realizeaza astfel de reclame sunt putin cam inconstienti, negandinu-se la impactul pe care-l au astfel de reclame asupra puilor de om. Il vad pe frati-miu cum reactioneaza la unele detalii si-mi fac o mica imagine asupra peisajului.

Morala1 : Zicea bine ala de-a zis “scoala e pentru prosti” ca deh…si aia de-au facut reclama au facut scoala.
Morala2 : Pentru o pauza merita sa ti-o iei oleaca…si de la invatatori…si de la familie…si de la colegi…ca sa nu te simti neglijat de careva.

Ceac Noris

Nu ca n-ar fi fost observat si de altii (s-au facut emisiuni pe tema asta, dupa cum se vede mai sus), dar poate nu au fost destui cei de i-au acordat atentia necesara acestui ninjeaaa contemporan fata de care Brus Uilis este copil de tetina. http://www.chucknorrisfacts.com/ e site-ul ce subliniaza cat de important este Ceac pentru noi, muritorii.

Pe youtoube se gasesc si alte facts-uri d-astea, da’ tre cautate, da’ nu stau io acum s-o fac. Sunt denumite “chuck norris fact # ” si sunt cateva…nu numarai.

Jingle shit, promo shit, etc. shit.

Ma enerveaza gingalurile enervante si care, mai mult, se repeta de ‘nshpe ori pe ora. Aci ma refer la posturile de radio. De exemplu aia de la mixfm au ceva cu “ulalalalalala”, bun…astia nu-l repeta prea des, da’ destul incat sa deranjeze acelasi si acelasi gingle, un fel de neopicatura chinezeasca. Aia de la Radio Gorila sunt execrabili cu taiatu’ filmului, iar rahaturile astea cu sedintele de spiritism de aduc ei in viata vedete e idioata de-a dreptu’ pur si simplu. Pesemne ei nu-ntelege ca nici mortzii nu-i mai aduc pe val, oricat ar fi ei de imitati. Imi place sa mai ascult 89 fm si deea care nu sunt asa pline de gingaluri, dar cine stie…poate se supara si ei si incep sa o arda aiurea. Sa fim seriosi, ce ai nevoie de la un post de radio? Sa-ti bage muzica faina, stiri mai rarutz si mai deloc asemanatoarea cu alea de la ora 17, sa nu te frece la melodie cu “poante adevarate” gen Buzdugan si care se mai gandeste sa faca stouri d-astea…verosimilie, iar mai pe seara niste emisiuni de bun simt, dar nu sa ma ia de dimineata cu gingaluri peste gingaluri pana schimb postu’.

Ma uit la astia de la ProCinema si vad un promo de tot rahatu’. O insiruire de imagini care te obosesc daca stai sa le urmaresti, nicun nume, niciun titlu ceva, doar sa stai tu sa prinzi vreun cadru cunoscut. Iar pe fundal o voce d-aia cum se cuvine la un promo idiot: groasa si profunda-n gandire si replici. Nici sa vrei nu poti sa faci cumva sa ti se atraga atentia intr-un mod benefic pentru ratingu’ lor, dar na…sa nu ne aruncam iar in polemica celor nuli platiti cu multe cifre.

Acu vazui ca romtelecomu’ a dat drumu la “dolce”…cine dreq sta sa se uite la tembelizor, dom’le la asemenea tampenii peste tampenii? Ce mai sunt aia de-ncearca o imbunatatire a bagajului de culutra, dar ieste putine si n-are filme cu Ceac Noris.

Fumatu-ti fura 7 ani din viata. Cum ar fi…

Cum ar fi daca ti-ar fura selectiv acei ani(7 sau cat se zice ca ti-ar lua)? De exemplu sa fumezi 10 zile (cumulat) si cineva/ceva/etc. sa decida care zile le vei pierde, 10 si ele la numar. Cum ar fi sa te trezesti ca esti scos din istorie pentru zece zile? Sa te culci pe 1 ale lunii si sa te trezesti pe 11, fara ca nimeni sa-si fi pus vreo intrebare despre prezenta ta, in toate aceste zile, lumea trecand pe modul “off you”, un mod in care n-ai existat niciodata. Ce urat ar fi sa pierzi nasterea copilului, ziua nuntii, prima buca data, prima zi de scoala, in fine…lucruri cu greutate. Cine-ar mai fuma daca pe pachetele de tigari s-ar afla anuntul: “Fumatul iti fura 7 ani din viata, dar..la alegere”?

Avi sau a nu vi…sau nu avi.

Mai multe filmulete simpatice din lumea publicitatii.

Fomei.

Haleala

Melciada

Grrr.

Sportul pe la noi.

Aseara m-am uitat la Steaua – Dinamo Kiev ca tot romanu’. Bun, prestatiile ca prestatiile, scoru’ ca scoru’, da comentariile!!! Deci comentariile din timpu’ meciului si cele ce-au aparut dupa…n-am vorbe…stai ca mi-am gasit cateva.

Comentatorii PROTV-ului au fost sub orice critica. Auturi confundate cu ofsaiduri, jucatori confundati aiurea intre ei, chiar si Piciorul lui Goian a fost confundat cu mana lu’ Cernea, aflat la 1 m distanta. “A lovit X! Stati! Nu e X! Este chiar Q care bate aut cu picioru…? De ce bate aut cu picioru? Poftim? Q de fapt este W care de fapt este jucator la cealalta echipa si care de fapt nu e jucator ci este portar? Vai ce multe-nvata comentatoru’ la jocurile astea. Bine ca-s platit, ca altfel chiar era pierdere de timp.”

Iau eu GSP azi si o deschid abia la munca. Pfff…trecand peste literele mancate si tehnoredactarea din ce in ce mai infecta, dau peste comentarii demne de PROTV-isti. Domnu’ Andrei Vochin scoate ceva mai mult decat interesant pe mufa…tastaturii : ” Decarii celor mai titrate echipe din Est au produs un egal pentru Steaua.” Haualeu manca-v-as! Ete cine eram noi si nu stiam. Adicatelea Steaua e una dintre cele mai titrate echipe din Est pentru ca…ce? Ca a ajuns in Liga dupa 10 ani si a participat doi ani consecutiv in cupa UEFA? Atunci ce sa mai spunem de amarastenii de la TSKA Moskova care au avut trista nereusita de a-i invinge pe necunoscutii de la Arsenal? Cine-s aia de la AEK Atena care-au stricat socotelile unor arhinecunoscuti precum is aia de la Milan? Chiar si cei de la Panatinaicos sau Sahtior au aratat un fotbal de calitate… Bine ca totusi Steaua si Dinamo Kiev sunt cele mai titrate echipe ale estului. Aloooo, se aude acolo in Liga Campionilor? Cu toate ca grecii si rusii se bat pentru un loc in Primavara Ligii, NOI estem mai buni!

Tot in GSP incerc sa evit pe cat pot de mult textele duduii Maria Andries. De ce incerc sa nu cetesc? Poai ia aruncati o privire aci si explicati-mi si mie care-i ideea? Imi place cum incepe blogul respectivei, cu un “Domnul Ovidiu imi spune geniala “. WTF?!!! N-am nimic cu ea ca e fomeie, ca sunt n! femei care se pricep la sport si se pricep sa-l exprime, dar in niciun caz Maria Andries. Nu stiu ce-a facut si dres ca sa ajunga in respectivul loc, dar…ce dreq cauta acolo? Ce naibi s-a petrecut cu redactia astora de la GSP? De la un timp chiar si Catalin Tolontan incepe sa comenteze umpic pe langa, iar cand zic “pe langa” ma refer la stilul si elementele exprimarii. Mie-mi place cum le scoate Tolontan de fel, prelucrand frumos informatia, sictirul si cititorul, dar din cand in cand o iau cu totii pe aratura si mai se zdruncina putin GSP-ul. Si totusi nu inteleg! Cum se poate ca o astfel de publicatie sa-si permita o (tehno)redactare jalnica si prezentarea unor texte de asemenea nivel? Asa-s io mai prost si nu-nteleg cum de-s atatia copii care invart penelu’ ca-n filme si au si o idee despre sport care stau pe bara si astfel de specimene genitale ajung sa impuna (ca se pare ca aci sade genialitatea ei) prin fiecare contact (nu ma-ntereseaza natura sa). Au fost si cateva articole ce erau demne de “Libertatea”. Cand am inceput sa citesc GSP-ul am facut-o pentru ca stiam ca-s buni in ceea ce fac, dar daca ceea ce se intampla acum poarta titulatura de “bun”…stau si ma gandesc la ce-nseamna “nasol” in mintea unora.

Dar…suntem in Romania si asta ne mananca tot sufletu’.

Metroul, ingheusuiala si idiotul.

V-am spus ce frumos este cu metrou’ zilele astea? Pfoaaai! De vreo 3-4 saptamani e sardeala curata-n vagoane. Mie mi-e frica de ideea ca nu ma pot s-ajung de pe o parte in alta a vagonului (transversal) in timp util sa nu pierd statia. Merg eu doar 2 statii, da’ am motive clare de panica. Am reusit si astazi sa prind peronu’, dar cine stie…

El: Mai repede nu poti sa te misti?
Ea: Nu…
Eu(in gand): ‘tu-tzi gatu’ ma-tii!!!

Ciudat, ha? Bon, sa va explic. Eram la metrou pe peron si aud de undeva din spate un dialog intre un el si o ea. Ma depasesc cei doi in mod succesiv, intai baiatu’ apoi fata. Cand era paralel cu mine in dreapta, baiatu’ arunca un “mai repede nu poti sa te misti?” si ma-ntorc inspre stanga sa vad cine-i fata cu care discuta. Fatuca era o amarata cu ceva deficiente locomotorii, dar in rest nimic. Cu alte cuvinte, daca vroia s-alerge o facea cu mare usurinta, avand in vedere ca abia putea sa tina pasu’ cu baietelu’. Cand m-am uitat la fatuca, aceasta a scos un “nu…” plin de perplexitate si dragoste, ca din cate auzii eu si vazui in cele cateva secunde, fatuca ii cam zambea imbecilului asta cu un anume inteles. Cum am vazut la cine se rastea idiotu’, m-am intors inspre el sa il examinez. Era un vai mortii lui de pusti cordit cu fatza carne de mici, tocmai bun de pus in reclamele sociale de genu’ “Traieste! Sau vei ajunge ca asta!”. Pe langa fizicul lui izbitor (de ziduri) mai era si tampit din cale afara. Cat sa fii de idiot sa-i spui unei amarate ca respectiva “mai repede nu poti?” cand aia-si dadea duhu’ sa mearga? Si dupa ce ma-sa alerga? Metroul abia plecase de vreun minut(o arata ceasul), iar imbecilul nu dorea decat sa ajunga la celalalt capat, nimic mai mult. M-a umplut de spume faza asta. Imi cam venea sa-i rup un picior…doua…doar asa sa-i car dup-aia suturi in gura si sa-l intreb de ce nu se misca mai repede. Hmh…

Gotan Project – El Capitalismo Foraneo

Melodia mea preferata de la Gotani.